Traducători și traducătoare
Anca Biriș a absolvit Facultatea de Litere de la UBB, Cluj-Napoca și în prezent studiază la masteratul de Studii Irlandeze, din cadrul aceleiași facultăți. Este interesată de domeniul social, de teorie critică, feminism intersecțional și postumanism.
Lia Boangiu a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova, și în prezent lucrează ca online marketing strategist în domeniul IT. În timpul liber traduce poezie, proză, teatru, eseu și scrie cronică de teatru pentru revista Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova.
Anca Bucur este artistă vizuală și poetă. Lucrează și trăiește în București. Și-a finalizat studiile în 2018 la Universitatea din București, având o pregătire în literatură și studii culturale. Lucrările sale se bazează pe cercetare și explorează diferite registre și medii, și cuprind obiecte, instalații sonore, performance-uri, poezie. Este interesată de potențialitatea obiectului artistic de a deveni un instrument epistemologic care demască realități socio-politice și deconstruiește structuri de producție a puterii dintre oameni și natură. A publicat texte în diferite volume și antologii, și o carte de poezie împreună cu Iulia Militaru și Florentina Budar. Este editoare la editura frACTalia, unde curatoriază colecția Compost.
Florin Buzdugan (n. 1991) este profesor de limba engleză, traducător și doctorand la Facultatea de Litere. A debutat cu mai mult de trei cuvinte (Junimea, Iași, 2013), a publicat traduceri în reviste literare (Poesis Internațional, Steaua etc.) și pe site-ul-proiect Traducerile de sâmbătă (atât autori străini, cât și autori români). În prezent, încearcă să lucreze la al doilea volum de poezie și să editeze revista Traducerile de sâmbătă.
Ana-Maria Deliu este doctorandă la Universitatea Babeș-Bolyai, cu o teză despre literatura Antropocenului. Editoare-asistent la Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory. A co-coordonat Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory. Feminisms, Materialism, Transdisciplinary and Intersectional Approaches 4.1, 2018 și a coordonat dosarul „Contagiune” din Echinox 1/2021. Cea mai recentă publicație a sa este „Porous Skins. A Matter of Design”, în Out of Stock, outofstock.xyz, 2020.
Adina Marincea este cercetătoare independentă, implicată în mişcările locale feministe, antiautoritare, anticapitaliste şi antirasiste. Face parte din colective antiautoritare, autoorganizate, autogestionate şi non-ierarhice, precum Editura Pagini Libere – editură autonomă ghidată de principii anarhiste, Leneșx Radio – podcast intersecţional de politici radicale, Filaret 16 – spaţiu DiY în Bucureşti, European Action Coalition for the Right to Housing and to the City – coaliţie a mişcărilor europene pentru dreptul la locuire. A publicat articole pe platforme ca Baricada, Cutra, Gazeta de Artă Politică, Pagini Libere sau în volume colective la edituri autonome ca Hecate şi Black Button Books, pe teme diverse: (anarha)feminism, inteligenţă artificială, istorii personale şi politice, discriminare, control şi supraveghere prin mediile sociale, stigmatizarea mişcărilor antifasciste/anarhiste ş.a. Textele ei au fost traduse în mai multe limbi, în diferite publicaţii de stânga, feministe şi/sau antiautoritare.
Iulia Militaru este scriitoare şi editoare la frACTalia Press. A publicat Marea pipeadă (Brumar, 2010), dramadoll (coautoare: Anca Bucur şi Florentina Cristina Budar, Casa de editură Max Blecher, 2012), Confiscarea bestiei. O postcercetare (frACtalia, 2016), Atlas (auto)mat/on (auto)BIO/graphy/I© de câteva tipuri principale de discursuri (khora impex, 2017), Literatura și fenomenul alienării, vol. I: Alienarea, un fenomen colectiv (frACTalia, 2021). A publicat de asemenea poeme şi colaje digitale în mai multe reviste. O parte din lucrările ei se găsesc aici: https://iuliamilitaru.wordpress.com.
Adina Mocanu predă cursuri de limba și literatura română pentru studenți străini la Institutul Cultural Român din Madrid și este cercetătoare postdoctorandă la centrul ADHUC (Centre de Recerca Teoria, Gènere, Sexualitat) din Barcelona. Este membră a Centrului pentru studierea modernității și a lumii rurale și coordonatoare a echipei de traducere și interpretare în cadrul Conferințelor și a Școlii de Vară de la Telciu. Face parte din redacția revistei on-line Prăvălia Culturală. A terminat un doctorat în studii culturale la Universitatea din Barcelona, în 2017. Are două masterate: unul în studii culturale, în cadrul programului „Construcción y representación de identidades culturales” (2012), la aceeași universitate spaniolă și altul de Literatură Română în Context European (2010), la Universitatea din Craiova. A publicat articole pe tema copilăriei în literatura română, teorie feministă și studii de gen în limbile spaniolă, catalană și engleză: „Stories of Suffering. Bodies and Illness in Post-Communist Romanian Literature”, în Colloquia Comparative Litterarum (2017), „Despre vulnerabilitate și inocență în romanele Hai să furăm pepeni de Nora Iuga și Kinderland de Liliana Corobca”, în România. Studii media și analize, Xenia Negrea, Ionuț Răduică, Dan Valeriu (coord.), Sitech, 2017, „La vulnerabilidad de las niñas en la transición poscomunista: Doina Ruști y Nora Iuga”, în La infancia en femenino: Las niñas, Maria Dolors Molas Font și Aroa Santiago Bautista (eds.), Icaria, 2016.
Paul Mihai Paraschiv este masterand în cadrul programului de Studii Irlandeze al Facultății de Litere, UBB Cluj-Napoca. A absolvit aceeași facultate cu o lucrare despre necesitatea adoptării unei priviri îndreptate către non-uman, intitulată Devenind postuman: (Între)privire, înrudire și rețele de relaționare în literatura contemporană̆. În prezent, printre participări la conferințe, lucrează la o disertație despre identitatea irlandeză văzută prin prisma studiilor despre animale și a ecocriticii.
Corina-Andreea Preda este traducătoare, studiază filologia germană şi norvegiană la Cluj şi îşi doreşte să urmeze o carieră academică. De-a lungul timpului a fost implicată în numeroase proiecte culturale şi artistice. Pe lângă teorie critică, literatură contemporană, cinematografie şi teatru o interesează şi teoriile şi practicile anticapitaliste şi queer-feministe.
Laura Sandu este scriitoare, traducătoare, lucrătoare culturală. Este autoarea mai multor texte apărute în volume colective. A tradus și a redactat cărți de ficțiune și nonficțiune în colaborare cu diverse edituri. A organizat ateliere de educație politică, de traducere și de scriere creatoare feministă. Este autoarea unei cercetări despre reprezentările artistice ale femeilor în comunism.
Gina Săndulescu este în prezent content writer cu focus pe lucruri lumești, necesare și video creator din când în când, prin colțuri zgomotoase de underground. În trecut a experimentat proză scurtă ca o formă de apropiere cu propriul sistem inconștient, așa că în perioada 2012 – 2013 a publicat independent The Complete Infinite și From the Dream to the Grave, ambele ilustrate. A absolvit masteratul în 2014 la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, programul „Teorie și practică în imagine”. În 2017 a publicat independent un scurt volum ilustrat de povestiri conectate cu folclorul autohton, cu surse orale din realitatea urbană imediată. Dreadful Folktales from the Land of Nosferatu, cu o introducere despre imposibilitatea de a-l găsi pe Nosferatu în spațiul românesc, a fost republicată în 2018 la Castelul Bran.
Cristina Stancu a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat poezie în revista Paradigma și pe site-ul Subcapitol și traduceri din limba franceză în revista Poesis internațional. În 2017 a debutat editorial cu volumul de poezie Teritorii (Tracus Arte, 2017), pentru care a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, precum și Premiul „Iustin Panța” pentru debut.
Oana Uiorean scrie din exil, unde crește copii. Uneori organizează greve feministe. A publicat romanul Aporia (Dezbărații) la editura FrACTalia.
Nóra Ugron face muncă politică ca activistă pentru dreptate locativă în mișcarea Căși Sociale ACUM! și ca feministă intersecțională antispeciistă. Ca traducătoare, editoare și cercetătoare angajată facilitează producerea conștiinței critice. Este membră a mai multor colective de stânga radicală, precum Colectiva A-casă, Meduza Kolektiv, Editura Pagini Libere, rețeaua EAST, platforma LeftEast și rețeaua ELMO. Lucrează ca să construiască comunități și rețele rezistente, bazate pe grijă reciprocă și tovărășie în regiune, crede într-un viitor queer-feminist, decolonial, anticapitalist și eliberator. Este membră a Cenaclului X. În poeziile sale și în munca artistică pornește de la afirmația feministă că personalul este mereu politic. Prin transformarea propriilor experiențe, dorințe și sentimente în artă, încearcă să creeze spații fictive unde toate corpurile, umane și non-umane, au posibilitatea de a se manifesta pe cât e posibil libere de oprimare.