Apel la contribuții: monstrul
Editura frACTalia și revista Post/h/um. Jurnal de studii postumaniste vă invită să colaborați cu articole care să examineze diferitele posibilități de explorare, utilizare și reapropriere ale monstrului din perspectivă feministă, neomaterialistă, postumanistă etc. pentru o antologie tematică a cărei apariție este programată pentru vara anului 2021.
Creatură transgresivă sau „contrară naturii”, cum a fost numită adeseori, cu o corporalitate și/sau o moralitate în afara normelor sociale, perceput mereu ca o amenințare la adresa valorilor tradiționale și a statu-quoului, om doar pe jumătate sau decăzut din uman, animal terestru sau acvatic, construit în laborator sau apărut din senin într-un tărâm îndepărtat, viu, aproape viu, mort de-a binelea sau abia întors din morți, monstrul a atras dintotdeauna atenția asupra sa, suscitând frică, dezgust, fascinație și controverse. Figură a alterității, definit de putere întotdeauna ca Celălalt în raport cu Omul (bărbat, alb, heterosexual, adult, rațional, autonom etc.) și subiect al dominației de orice ordin (statal, social, economic, familial etc.), monstrul scapă categoriilor normative fixe, predefinite ale spațiului cultural în care apare, fiind exilat în zona non-umanului și supus practicilor specifice: marginalizare, abuz și uneori suprimare.
Cu toate acestea, monstrul rămâne mereu captiv în lumea umanilor, întrupare deopotrivă a spaimei și a fascinației care capătă forme concrete, mai mult sau mai puţin flexibile la presiunile capitalului. Îngrădit în și de mișcările de putere ale lumii, acest altceva decât uman este în acelaşi timp tot ceea ce nu se ridică la statutul de uman, dar şi cel care îl depăşeşte, prin calităţi supraumane, un amestec de paradoxuri, greu de reprezentat în totalitatea lui, pe cât de condamnat și denegat, pe atât de apropriat și de re/denaturalizat. Dintr-o anumită perspectivă, monstrul contribuie la jocul capitalismului care îşi clădeşte imaginea prin ciocnirea dintre manifestările anticapitaliste, proiectând un spațiu fictiv al non-monstruosului, adică al umanului. În fond, mai toate formele de putere tânjesc după acest uman în timp ce își dispreţuiesc și își abandonează monștrii.

La începutul secolului XXI, odată cu efectele dramatice ale transformărilor socio-economice din interiorul capitalismului și cu apariția consecințelor la scară largă ale schimbărilor climatice generate de industrializarea masivă și de exploatarea tuturor resurselor vii și non-vii în slujba capitalului, revirimentul discursurilor autoritariste și al mișcărilor rasiste, fasciste, xenofobe, homofobe, transfobe etc. aduc din nou în discuție figura monstrului, ca reacție la demistificarea conceptului de Om, o construcție opresivă de lungă durată care pierde din ce în ce mai mult teren în fața efectelor dezastruoase pe care le-a produs de-a lungul timpului – de la războaie și genocide la distrugerea habitatelor și a spațiilor de refugiu, suprimarea accesului la resurse și deposedarea majorității indivizilor umani și non-umani deopotrivă în favoarea unui mic grup de „oameni adevărați”. În acest context, categoria monstrului, altădată considerată ea însăși minoritară, o excepție, un derapaj este astăzi mai largă decât oricând, impunând cu necesitate analiza critică a conceptelor și a practicilor dominante care au condus la apariția sa, în vederea imaginării unor noi politici și a unor noi moduri de coabitare a tuturor ființelor vii.
Iată doar câteva posibile perspective de analiză:
● Reprezentări ale monstrului în literatură, arte, gaming și media
● Monstrul ca ficțiune identitară a Celuilalt
● Zombi, vampiri, vârcolaci, extratereștri și alte monstruozități corporale
● Cyborgi, roboți, androizi și alte metafore postumaniste
● Tehnologii și proteze ale corpului
● Medicina și terapeutica monștrilor
● Monștrii din adâncuri. Reprezentări pelagice și htonice ale postumanismului
● Sexism și misoginie. Femeia ca monstru în societățile patriarhale
● Monștrii antropocenului și schimbările climatice
● Utopii politice postumaniste
● Parazitare, simbioză și alte moduri monstruoase de intra- și interacțiune
● Corpuri monstruoase. Reprezentări opresive ale feminității/masculinității
● „Sălbaticul”. Monstrul în colonialism
● Copilărie monstruoasă. Demitizarea inocenței în literatură/film
● Copiii sălbatici și
● Teoria ca monstruozitate în epoca neoliberală.
● Monştrii şi capitalismul. „Natura” monstruoasă şi ecologia contemporană.
Rezumatele articolelor (în jur de 500 de cuvinte) care se încadrează în tema propusă pot fi trimise pe adresele de e-mail fractaliagrup@gmail.com și/sau posthum@ymail.com, până în data de 30 ianuarie 2021.