Sari la conținut

Post/h/um

Jurnal de studii (post)umaniste

  • #1. Postumanismul
    • Donna Haraway – Un manifest al cyborgului. Știință, tehnologie și feminism socialist la sfârșitul secolului XX
    • Neil Badmington – Teoretizarea postumanismului
    • Stefan Herbrechter & Ivan Callus – Ce este o lectură postumanistă?
    • Karen Barad – Performativitatea postumană. Către o înţelegere a modului în care materia ajunge să conteze
    • Cary Wolfe – Carne și finitudine. Despre animale în filosofia (post)umanistă
    • Diego Rossello – Hobbes şi omul-lup. Melancolie şi animalitate în suveranitatea modernă
    • Bonnie Honig – Cele doua legi ale Antigonei. Tragedia greaca si politicile umanismului
    • Helena Pedersen – Crearea de politici educaţionale pentru schimbare socială O intervenţie postumanistă
    • Joseph Auner – „Cântă-mi”. Ventrilocia postumană în muzica populară recentă
  • # 2. Reproducerea
    • Walter Benjamin – Lucrarea de artă în epoca reproductibilităţii sale tehnice
    • Fredric Jameson – Lecturile lui Benjamin
    • Judith Butler – „Conştiinţa ne face pe toți subiecți”. Subiectivarea la Althusser
    • Terry Eagleton – Subiectul Literaturii
    • Faye Ginsburg & Rayna Rapp – Politica reproducerii
    • Rosalyn Diprose & Ewa Płonowska Ziarek – Timp pentru nou-veniţi. Natalitate, biopolitică și teologie politică
    • Sarah Franklin – Procreația postmodernă. O perspectivă culturală asupra reproducerii asistate
    • McKenzie Wark – Manifest RetroDada
  • # 3. Netematic
    • Pierre Bourdieu – Școala conservatoare. Inegalitățile în fața școlii și a culturii
    • Richard Jenkins – Pierre Bourdieu şi reproducerea determinismului
    • Margaret Archer – Teoria reproducerii culturale a lui Bourdieu: franceză sau universală?
    • McKenzie Wark – 73oria gam3rului
    • McKenzie Wark – Informaţia vrea să fie liberă (dar se află pretutindeni în lanţuri)
    • Helen Steward – Au animalele liber-arbitru?
    • Donna Haraway – Antropocen, capitalocen, plantațiocen, chthulucen. Înrudirea
  • # 4. Copilul
    • David Kennedy – Ce este copilăria
    • Iskra Pavez Soto – Sociologia copilăriei. Fetele și băieții ca actori sociali
    • Joanne Faulkner – Inocenți și profeți. Copilul ca figură a cunoașterii și a criticii în imaginarul filosofic al clasei de mijloc
    • James R. Kincaid – Inventarea copilului și sexualitatea
    • Jacqueline S. Rose – Cazul Peter Pan. Imposibilitatea literaturii pentru copii
    • Erica Burman – Copilul, femeia și cyborgul. (Im)posibilitățile psihologiei feministe a dezvoltării
    • Karin Murris – Copilul postuman: eueueu
    • Robert Pepperell – Manifestul postuman
  • # 5. Non-umanul
    • # 5.1. Lucrul
      • Bill Brown – Teoria lucrului
      • Jane Bennett – Forța lucrurilor
      • Graham Harman – Nu materialismul este soluţia. Despre materie, formă şi mimesis
      • Wendy Hui Kyong Chun – Software-ul, un lucru sensibil suprasensibil
      • Michel Serres – Teoria cvasiobiectului
      • Massimiliano Simons – Parlamentul lucrurilor și Antropocenul: cum să asculți „cvasiobiectele”
      • Ian Hodder – Încâlcirea oamenilor și a lucrurilor: o perspectivă pe termen lung
      • Gay Hawkins – Pungile de plastic
      • Karl Marx – „Fragment despre mașini”
    • # 5.2. Animale
      • Cary Wolfe – Omenesc, prea omenesc: „studiile despre animale” și umanioarele
      • Linda Kalof – O privire asupra animalelor în istoria umană. Modernitatea, 1800-2000
      • Ted Benton – Umanism = Speciism? Marx, despre oameni şi animale
      • Lorraine Daston – Inteligențe. Angelice, animale, umane
      • Donna J. Haraway – Puiul
      • Stacy Alaimo – Ştiinţa meduzelor, estetica meduzelor. Reconfigurări postumane ale sensibilului
      • James Stanescu – Încurcăturile speciilor
      • Patricia MacCormack – Animalitate. Etică și abolire absolută
  • # 6. Feminism(e)
    • Susan Ferguson – Greva în reproducerea socială. Viața dincolo de capitalism
    • Marta Segarra – Corpuri care (nu) contează și noi alianțe
    • feminoska – Privirea neutră nu există
    • Francesca Ferrando – O genealogie feministă a esteticilor postumane din artele vizuale
    • Chiara Bottici – Anarhafeminism
    • Sarah Kember – Evoluția feminismului în mediile avii
    • Karen Barad – Performativitatea queer a naturii*
    • María Lugones – Spre un feminism decolonial
    • Elizabeth Grosz – Feminism, materialism și libertate
  • # 7. Postumanism(e)
    • Angela Balzano – Pentru sfârșitul biocapitalului. Autodeterminare și înrudire postumană
  • Blog
    • Vasile Mihalache – Cine suntem „noi” și cine e „dușmanul” în așa-zisul război COVID-19?
    • Daniel Clinci – Pandemix it up! Dangerous fictions in the time of SARS-CoV-2
    • Carmen Popescu – Un rant despre coafat în pandemie
    • Daniel Clinci – Machinery fetishism
    • Vasile Mihalache – Împotriva suprematismului estetic. O perspectivă postumanistă
    • Apel către tovarășii de stânga
  • Articole
    • Anca Bucur – The monster: ma semblable, ma sœur
    • Vasile Mihalache – O scurtă cartografiere a antiumanismului
    • Aron Nor – O ontologie către toți și toate
    • Tariq Ali – Dilemele lui Lenin (fragment)
    • Daniel Clinci – Social media & politicile post-adevărului
    • Vasile Mihalache – „Teoria pierde omenia” sau de ce nu există și totuși se află acolo o teorie a lui Gellu Naum
    • Michel Serres – Parazitul (fragmente)
    • Bogdan Popa – Există un potențial emancipator în noul film românesc de succes?
    • an interview with just wondering…
    • Fina Birulés – Antracte. Despre politică, feminism și gândire (fragment)
    • Lise Vogel – Marxismul și asuprirea femeilor. Către o teorie unitară
    • Paul B. Preciado – Testo Junkie (fragmente)
    • Perry Anderson – Politica externă americană și gânditorii ei (fragment)
    • Daniel Clinci – Banane farmacopornopolitice
  • Recenzii
    • Maria Martelli – Multispecies tunes to making kin, not reproducing capitalism
  • Despre noi
    • Echipa editorială
    • Autori și autoare
    • Traducători și traducătoare
    • Apel la contribuții
    • contact
  • Arhiva .pdf
  • #1. Postumanismul
    • Donna Haraway – Un manifest al cyborgului. Știință, tehnologie și feminism socialist la sfârșitul secolului XX
    • Neil Badmington – Teoretizarea postumanismului
    • Stefan Herbrechter & Ivan Callus – Ce este o lectură postumanistă?
    • Karen Barad – Performativitatea postumană. Către o înţelegere a modului în care materia ajunge să conteze
    • Cary Wolfe – Carne și finitudine. Despre animale în filosofia (post)umanistă
    • Diego Rossello – Hobbes şi omul-lup. Melancolie şi animalitate în suveranitatea modernă
    • Bonnie Honig – Cele doua legi ale Antigonei. Tragedia greaca si politicile umanismului
    • Helena Pedersen – Crearea de politici educaţionale pentru schimbare socială O intervenţie postumanistă
    • Joseph Auner – „Cântă-mi”. Ventrilocia postumană în muzica populară recentă
  • # 2. Reproducerea
    • Walter Benjamin – Lucrarea de artă în epoca reproductibilităţii sale tehnice
    • Fredric Jameson – Lecturile lui Benjamin
    • Judith Butler – „Conştiinţa ne face pe toți subiecți”. Subiectivarea la Althusser
    • Terry Eagleton – Subiectul Literaturii
    • Faye Ginsburg & Rayna Rapp – Politica reproducerii
    • Rosalyn Diprose & Ewa Płonowska Ziarek – Timp pentru nou-veniţi. Natalitate, biopolitică și teologie politică
    • Sarah Franklin – Procreația postmodernă. O perspectivă culturală asupra reproducerii asistate
    • McKenzie Wark – Manifest RetroDada
  • # 3. Netematic
    • Pierre Bourdieu – Școala conservatoare. Inegalitățile în fața școlii și a culturii
    • Richard Jenkins – Pierre Bourdieu şi reproducerea determinismului
    • Margaret Archer – Teoria reproducerii culturale a lui Bourdieu: franceză sau universală?
    • McKenzie Wark – 73oria gam3rului
    • McKenzie Wark – Informaţia vrea să fie liberă (dar se află pretutindeni în lanţuri)
    • Helen Steward – Au animalele liber-arbitru?
    • Donna Haraway – Antropocen, capitalocen, plantațiocen, chthulucen. Înrudirea
  • # 4. Copilul
    • David Kennedy – Ce este copilăria
    • Iskra Pavez Soto – Sociologia copilăriei. Fetele și băieții ca actori sociali
    • Joanne Faulkner – Inocenți și profeți. Copilul ca figură a cunoașterii și a criticii în imaginarul filosofic al clasei de mijloc
    • James R. Kincaid – Inventarea copilului și sexualitatea
    • Jacqueline S. Rose – Cazul Peter Pan. Imposibilitatea literaturii pentru copii
    • Erica Burman – Copilul, femeia și cyborgul. (Im)posibilitățile psihologiei feministe a dezvoltării
    • Karin Murris – Copilul postuman: eueueu
    • Robert Pepperell – Manifestul postuman
  • # 5. Non-umanul
    • # 5.1. Lucrul
      • Bill Brown – Teoria lucrului
      • Jane Bennett – Forța lucrurilor
      • Graham Harman – Nu materialismul este soluţia. Despre materie, formă şi mimesis
      • Wendy Hui Kyong Chun – Software-ul, un lucru sensibil suprasensibil
      • Michel Serres – Teoria cvasiobiectului
      • Massimiliano Simons – Parlamentul lucrurilor și Antropocenul: cum să asculți „cvasiobiectele”
      • Ian Hodder – Încâlcirea oamenilor și a lucrurilor: o perspectivă pe termen lung
      • Gay Hawkins – Pungile de plastic
      • Karl Marx – „Fragment despre mașini”
    • # 5.2. Animale
      • Cary Wolfe – Omenesc, prea omenesc: „studiile despre animale” și umanioarele
      • Linda Kalof – O privire asupra animalelor în istoria umană. Modernitatea, 1800-2000
      • Ted Benton – Umanism = Speciism? Marx, despre oameni şi animale
      • Lorraine Daston – Inteligențe. Angelice, animale, umane
      • Donna J. Haraway – Puiul
      • Stacy Alaimo – Ştiinţa meduzelor, estetica meduzelor. Reconfigurări postumane ale sensibilului
      • James Stanescu – Încurcăturile speciilor
      • Patricia MacCormack – Animalitate. Etică și abolire absolută
  • # 6. Feminism(e)
    • Susan Ferguson – Greva în reproducerea socială. Viața dincolo de capitalism
    • Marta Segarra – Corpuri care (nu) contează și noi alianțe
    • feminoska – Privirea neutră nu există
    • Francesca Ferrando – O genealogie feministă a esteticilor postumane din artele vizuale
    • Chiara Bottici – Anarhafeminism
    • Sarah Kember – Evoluția feminismului în mediile avii
    • Karen Barad – Performativitatea queer a naturii*
    • María Lugones – Spre un feminism decolonial
    • Elizabeth Grosz – Feminism, materialism și libertate
  • # 7. Postumanism(e)
    • Angela Balzano – Pentru sfârșitul biocapitalului. Autodeterminare și înrudire postumană
  • Blog
    • Vasile Mihalache – Cine suntem „noi” și cine e „dușmanul” în așa-zisul război COVID-19?
    • Daniel Clinci – Pandemix it up! Dangerous fictions in the time of SARS-CoV-2
    • Carmen Popescu – Un rant despre coafat în pandemie
    • Daniel Clinci – Machinery fetishism
    • Vasile Mihalache – Împotriva suprematismului estetic. O perspectivă postumanistă
    • Apel către tovarășii de stânga
  • Articole
    • Anca Bucur – The monster: ma semblable, ma sœur
    • Vasile Mihalache – O scurtă cartografiere a antiumanismului
    • Aron Nor – O ontologie către toți și toate
    • Tariq Ali – Dilemele lui Lenin (fragment)
    • Daniel Clinci – Social media & politicile post-adevărului
    • Vasile Mihalache – „Teoria pierde omenia” sau de ce nu există și totuși se află acolo o teorie a lui Gellu Naum
    • Michel Serres – Parazitul (fragmente)
    • Bogdan Popa – Există un potențial emancipator în noul film românesc de succes?
    • an interview with just wondering…
    • Fina Birulés – Antracte. Despre politică, feminism și gândire (fragment)
    • Lise Vogel – Marxismul și asuprirea femeilor. Către o teorie unitară
    • Paul B. Preciado – Testo Junkie (fragmente)
    • Perry Anderson – Politica externă americană și gânditorii ei (fragment)
    • Daniel Clinci – Banane farmacopornopolitice
  • Recenzii
    • Maria Martelli – Multispecies tunes to making kin, not reproducing capitalism
  • Despre noi
    • Echipa editorială
    • Autori și autoare
    • Traducători și traducătoare
    • Apel la contribuții
    • contact
  • Arhiva .pdf

McKenzie Wark

Manifest RetroDada

Traducere din limba engleză de Daniel Clinci




Acest articol a fost publicat iniţial în limba engleză, cu titlul „RetroDada Manifesto”, www.publicseminar.org, 8 februarie 2016.
© 2016 by McKenzie Wark. Reproduced courtesy of the author.
© Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste, pentru această traducere în limba română.
 

            RetroDada începe cu dezgust. Încă o dată, lumea îşi porneşte războiul. În vreme ce unele oraşe sunt atacate de bombardiere, altele sunt bombardate cu târguri de artă. De data aceasta, nu mai există o Elveţie a neutralităţii în care refugiaţii să-şi poată răcori picioarele; acum, întreg globul se supraîncălzeşte. Insomnia raţiunii naşte monştri.

            Dar înainte să facem doi paşi înainte, să facem un salt înapoi. Un secol înapoi. Înapoi la primul dintre războaiele mondiale care au fost numărate; înapoi la naşterea dezgustului Dada. Înapoi la acel mare refuz a ceea ce avea să devină secolul. De ce n-ar rula un .gif înapoi, la fel de bine ca şi înainte? Este momentul pentru RetroDada! În principiu, RetroDada este împotriva manifestelor, dar este şi împotriva principiilor. Deci, să începem.

            Lumea este plină de greşeli, dar cea mai gravă este arta care s-a făcut. Arta ne-a dat Infernul lui Dante stilizat de decoratorii de interior. RetroDada nu încearcă să facă pe plac artei, nici anti-artei; nimeni nu ar trebui să slujească la stăpâni. Vom pune punct spectacolului şi îl vom înlocui cu râsul convulsiv de la un continent la altul. Este, în cele din urmă, un căcat, dar de acum înainte noi ne vom căca în culori diferite.

            Psihanaliza este ea însăşi boala. Ea face ca sinele burghez să pară interesant. Etica produce atrofiere, ca orice altă rană produsă de inteligenţă. Teoria ne ghidează în cerc către prejudecăţile pe care le-am avut dintotdeauna. Avem nevoie de lucrări tandre şi precise şi, pentru totdeauna, dincolo de înțelegere. Avem multe lucruri negative de făcut.

            RetroDada este intensitatea noastră. RetroDada este pentru şi împotriva unităţii. RetroDada este suprimarea motivelor. RetroDada este refuzul unei moşteniri. RetroDada este o efuziune convulsivă, ca un telefon mobil gătit la microunde. RetroDada este divinitatea de cea mai joasă speţă. RetroDada nu are teorie. Este destulă d-asta în şcoala de artă. Ne plac lucrurile vechi pentru prospeţimea lor.

            Cum să faci un manifest RetroDada: Ia un manifest Dada sau două. Copiază părţile bune. Aruncă-le într-un fişier. Mută bucăţile [bits] pe-acolo. Îmbunătățește-le. Manifestul va fi ca tine. În ceea ce priveşte inteligenţa, ea se va găsi pe străzi.

            RetroDada lucrează cu toată puterea pentru a introduce idiotul peste tot pe. RetroDada este o formă de capital de risc pentru exploatarea ideilor altor oameni. Dumnezeu îşi permite să nu aibă succes. La fel şi RetroDada. Este un lux fără valoare şi preţ. RetroDada nu se dă pe nimic, nici pe muncă, nici pe joacă. RetroDada te seduce cu propria ta idee.

            RetroDada este, simultan, și stand-up comedy şi parastas. RetroDada se încrede doar în sinceritatea situaţiilor. RetroDada se luptă împotriva thanaticismului* vremurilor. RetroDada dezvoltă plasticitatea digitalului. Ar trebui ca arta, literatura şi cinematografia să fie gratuite. Mediul este la fel de neimportant ca şi noi. Formarea este singurul lucru esenţial. Luaţi orice material.

            RetroDada este un virus teoretic. RetroDada înseamnă să te lași în voia evenimentelor. Spune da unei vieţi care se îndreaptă în jos, către negare. RetroDada refuză să fie contemporană cu căcaturile astea. RetroDada restabilește arta şi viaţa cotidiană, pentru ca ele să poată face sex queer pe alei întunecate. RetroDada este apatridia minţii. RetroDada respinge ordinea stilată şi dezordinea stilizată a esteticii contemporane. Suntem convinşi de arbitrarul şi falsitatea creaţiei noastre amărâte, lumea. Privim fără probleme în înălţimi şi adâncuri.

            Să furăm numai de la cei mai buni şi de la faptele lor, nu de la stilurile lor. Răsunătoarea Sophie Taeuber, bateristul [drum-banger] Richard Huelsenbeck, tubularul Hugo Ball, mistica Emmy Hennings, agitatorul Tristan Tzara, ironicul Jean Arp, dadasoful Raoul Hausmann, vitezomana Hannah Höch, crescătoarea de păsări Baroana Elsa. Să preluăm ce au lăsat, nu ce au căcat. Muzică, dansuri, teorii, manifeste, poeme, picturi, costume, măşti. Să se înceapă din nou, de la capăt.

            Atâtea destine ale vestului au afectat Dada. A încercat deja totul, aşa că noi nu mai trebuie s-o facem. Arthur Cravan a devenit o legendă. Mina Loy a devenit poetă. Marcel Duchamp a devenit mentorul artei contemporane. Hugo Ball a devenit un catolic fervent. Emmy Hennings a devenit o mistică protestantă. Hannah Höch a scris o carte pentru copii trans-specii. Richard Huelsenbeck a devenit terapeut. Tristan Tzara a devenit comunist. Marcel Janco s-a întors în Orient. Baroana Elsa a murit în sărăcie şi anonimat. Jacques Vaché s-a sinucis înainte ca toate astea să înceapă.

            A fi pentru acest manifest înseamnă a fi RetroDada! A fi împotriva acestui manifest înseamnă a fi RetroDada! A fi pentru şi împotriva acestui manifest înseamnă a fi RetroDada! A nu fi nici pentru, nici împotriva acestui manifest înseamnă a fi RetroDada! Nu există scăpare din istoria care urmează să fie nefăcută!


* http://www.publicseminar.org/2014/04/birth-of-thanaticism/